Destinatia aleasa anul acesta a fost Croatia, o tara despre care nu stiam mare lucru dar despre care auzisem numai lucruri de bine. Alegerea a fost una excelenta pentru ca am petrecut unul dintre cele mai frumoase concedii, in care am alternat marea din Brela cu muntele de la Plitvice. Croatia are peisaje si o mare superbe si trebuie sa o vizitati, mai ales ca este destul de aproape de noi.

Drumul

• Varianta de drum aleasa a fost Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Požarevac – Belgrad – Zagreb – Brela. Distanta este de 1230 km din care aproximativ 850 sunt pe autostrada. Mai exista doua variante acceptabile prin Bosnia sau Muntenegru insa acestea, chiar daca sunt mai scurte cu aproximativ 300 de kilometri, pot fi mai lungi si obositoare pentru ca se merge foarte mult prin munti.
• Poate fi facut dintr-o singura bucata, preferabil cu doi soferi, insa noi am ales sa dormim o noapte pe drum.
• La vami nu am avut nici o problema deosebita. Am prins aglomeratie la intrarea in Croatia si am stat 40 de minute iar la intoarcere, la iesirea din Serbia, incepea schimbul de tura si nu au lucrat o ora. Desi am auzit ca se poate trece si cu buletinul, am preferat pasaportul pentru a fi siguri ca nu vor fi discutii iar singura intrebare pe care am primit-o a fost unde mergem in concediu.
• Calitatea drumurilor in Serbia este la fel ca in Romania. Pana in apropierea Belgradului se merge pe drum national, ca pe la noi, adica cu gropi si deniverari pe alocuri. Apoi se intra pe o autostrada cu doua benzi pe sens, in genul A1 de la noi. Pe centura Belgradului se lucreaza si e mai bine sa o evitati pentru a nu pierde mult timp in aglomeratie. Viteza maxima este 90 de km/h pe drumurile nationale si 120 pe autostrada, cu o multime de alte restrictii de 60-70 in anumite portiuni, iar sarbii chiar le respecta.
• In Croatia se schimba lucrurile, drumurile sunt foarte bune iar restrictiile (100 pe DN si 130 pe autostrada) devin relative. Autostrada are doua benzi pe sens si tine de la intrare pana aproape de Dubrovnik si de cele mai multe ori, in special dupa Zagreb, s-a mers cu 140 pe prima banda.
• Autostrazile se platesc in ambele tari iar suma de plata ajunge la aproximativ 90 de euro dus-intors. Plata se poate face cu cardul sau cash, in moneda locala si euro. Eu recomand cardul pentru ca este cel mai rapid.

La mare

• Chiar daca la terasele si restaurantele din zonele turistice sau in benzinarii se accepta plata in euro, sfatul meu este sa folositi cardul (unde se poate) sau kuna (moneda locala). Conversia la euro o face fiecare vanzator dupa cum are chef si s-ar putea sa aveti surprize. Ca exemplu, o sticla de apa la jumatate m-a costat la acelasi magazin, la interval de o ora, 1,4 si 1,5 euro. Diferenta nu e mare insa poate creste o data cu suma de plata.
  In plus, nici un supermarket nu accepta euro.
• La casa de schimb, cursul era 1 euro = 7,32 kuna. Mare atentie aici deorece unele case valutare, in special cele care ofera un curs mai bun, au comision la schimb si in final puteti iesi in pierdere.
• Am ales sa stam la pensiunea AnRi, situata la 5-6 minute de plaja. Este foarte curata, moderna iar gazda este foarte de treaba. Are dezavantajul pantei de aprox 50 m din fata care e cam obositoare si mareste drumul de intoarcere la 10 min.
• Brela este o statiune sigura si nu am avut nici o problema in a lasa lucrurile nesupravegheate pe plaja. Turistii chiar isi lasau de seara cearsafurile sau saltelele pe plaja pentru a prinde un loc bun a doua zi. Este totodata si o statiune linistita, nu exista cluburi sau discoteci, iar cam toate terasele se inchid pe la 11-12 noaptea. Daca vreti agitatie puteti merge in statiunea vecina, Baska Voda, la 1,5 kilometri.
• Plajele sunt cu pietre, mai mari sau mai mici in functie de locatie. Puteti alege sa inchiriati sezlonguri si umbrela de pe plaja, insa preturile mi s-au parut cam mari: 25 kune/sezlong si 25 kune pentru umbrela. Recomandarea mea este sa va luati un izopren sau o saltea pentru a sta confortabil la umbra unuia din copacii care se gasesc din belsug pe plajele din statiune.
• Daca vi se pare ca plajele din statiune sunt prea aglomerate, puteti gasi altele mai libere, cu cateva persoane, la 5 minute de mers cu masina spre Split.
• Apa este albastra, foarte limpede, curata si se adanceste repede. Se poate face snorkeling insa in afara de 2-3 tipuri de pesti nu prea e mare lucru de vazut.
• Croatii stiu engleza la nivel de baza, te poti descurca fara problema, insa germana este cea mai vorbita limba. Cei mai multi turisti, judecand dupa numarul de masini sunt nemtii, austriecii si slovacii.
• Cateva exemple de preturi la terase: mixt-grill 80 kune, calamari 60, dorada 85, pizza 45, paste 45, apa la jumatate este 12 kune, berea la draught intre 16 si 18, iar un suc costa cam 15 kune. O masa de 2 persoane plus o apa si o bere ajunge cam la aproximativ 130-200 kn in functie de comanda. Surprinzator, pestele este scump cu toate ca e la el acasa Terasele care ne-au placut cel mai mult au fost Palma si Arca.
• Desi exista supermarketuri si in Brela, daca vreti sa faceti cumparaturi cel mai indicat este sa mergeti in Makarska, la 15 kilometri, unde preturile sunt mai mici iar gama de produse este mai bogata.

vs Grecia

• Am facut comparatie cu Thassos, fiind singurul loc din Grecia unde am ajuns.
• Peisajele sunt superbe in ambele locatii, cu munte care se revarsa in mare.
• Preturile mi s-au parut putin mai mari decat acum doi ani in Grecia. Poate intre timp au mai crescut si acolo
• Distanta pana in Croatia este mai mare, insa aici este si un avantaj prin faptul ca sunt putini romani. Am vazut maxim 5-6 masini de Romania si am auzit o singura data romana pe strada.
• Snorkeling-ul este mult mai impresionant in Grecia, aici avand mult mai multe de vazut sub apa decat in Croatia

Mai jos sunt cateva poze de la mare. Despre locurile pe care le-am mai vizitat (Dubrovnik, Split, Trogir si Plitvice) vorbim intr-un articol viitor Enjoy!

Pensiunea AnRi – anri-brela.com

Panta pe care trebuia sa o urcam de fiecare data cand ne intorceam de la plaja. Din pacate, poza nu ii face cinste

Mi-a placut faptul ca la intrarea in terase si in meniuri existau poze cu majoritatea felurilor de mancare.

Palma, restaurantul cu cea mai buna mancare din Brela:

Simbolul statiunii. Noi l-am supranumit Bolovanul cu copac

* Poze si impresii din anumite orase sunt deja in categoria Jurnal de calatorie. Vor aparea si pentru restul la un moment dat.

** Harta este facuta cu ajutorul aplicatiei “Cities I’ve Visited” de pe Facebook

In momentul de fata, muzeul este folosit in special ca loc de pelerinaj pentru politicienii care ajung la Bailesti si ca decor pentru fotografiile de la nunti, ocazie cu care am ajuns si eu acolo

Cateva informatii despre Amza Pellea si apoi poze:

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băileşti, Dolj – d. 12 decembrie 1983 în Bucureşti) a fost unul dintre cei mai importanţi actori români, distingându-se atât în teatru cât şi în film.

A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti.

A jucat roluri principale in filme ca “Mihai Viteazu”, “Dacii”, “Nemuritorii”, “Atunci i-am condamnat pe toti la moarte”, “Nea Marin Miliardar”. A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional (Manlache Preda) din filmul Osânda

In perioada 22 martie 1973 – 24 septembrie 1974 a fost Director al Teatrului National din Craiova. Wikipedia

Hol

Dormitor

Birou

Sincer ma asteptam sa iasa ceva mai bine pentru ca peisajele sunt extraordinare vazute pe viu, dar probabil aveam nevoie de o camera mai buna. Fiind insa primele poze facute de mine sub apa, le pun aici pentru posteritate

Biserica Colţ
Este situata in satul Suseni al comunei Rau de Mori din judetul Hunedoara, la 22 km de Hateg. Biserica a fost construita la inceputul secolului al XIV-lea, intre anii 1310-1315 si se remarca din doua elemente deosebite: amplasarea unui turn peste altar si prin resturile de pictura murala din interior.

Cetatea Colţ
Este asezata pe un varf de munte si este accesibila doar pe jos, dupa un drum de 30-40 de minute. Noi nu am putut urca pentru ca nu eram echipati corespunzator, dar am auzit ca privelistea este superba.
Se spune ca Cetatea si Biserica Colţ l-au inspirat pe Jules Verne sa scrie romanul “Castelul din Carpati”.

Cheile Buţii
Sunt situate in judetul Hunedoara, in apropierea localitatii Campu lui Neag. Cheile au fost sapate de paraul Buta, care izvoraste din partea sudica a Muntilor Retezat si se varsa in Jiul de Vest, peretii ajungand si la 100 de metri inaltime.

Harta

Taxa de intrare 3 RON/persoana + Taxa de fotografiere 10 RON/camera.

Nume provine de la familia Bolia, beneficiara unei donatii de pamant in zona de la Regele Sigismund in anul 1404. Pestera se afla la 720 de metri altitudine si este sapata in calcarele jurasice de paraul Jupaneasa. Are o lungime de 455 de metri iar inaltimea este intre 10 si 12 metri. Pestera este in curs de amenajare, vizitarea facandu-se pe o distanta de 75 de metri.

Informatiile de mai sus sunt luate de pe un panou aflat aproape de intrarea in pestera, singura sursa de informare din zona. Ca mai toate obiectivele turistice din Romania, pestera este semnalizata pe drumul european doar cu un indicator mic si ruginit, foarte usor de scapat din vedere. Daca reusiti sa ajungeti pe acolo, trebuie neaparat sa luati o lanterna pentru ca in pestera nu este nici un pic de lumina. Noi nu am avut, asa ca am apelat la brichete, luminile de la telefoane si blitzul de aparatul foto, dar nu ajutat foarte mult.

Pozele de mai jos sunt facute in bezna totala, iar abia dupa ce am vazut pozele pe calculator am putut spune ca am vazut pestera cat de cat

Localizare

Situat initial in cartierul Montparnasse, atelierul a fost demolat in anii ’70 pentru a face loc Turnului Montparnasse, fiind apoi reconstruit in 1997 in locatia actuala. Atelierul nu este mare, fiind format din 4 incaperi in care sunt expuse sculpturi, socluri, mulaje, masa de lucru si uneltele folosite de Brancusi. Camerele sunt inchise cu geamuri, astfel ca exponatele pot fi admirate doar de la departare.

PS: Intrarea este libera.